HOME    limba  sârbă 

Centrul pentru tratamentul durerii

Prof. dr željko Kojadinović

neurochirurg

tel: +381 63 716 0227 -sârbă și engleză

+381 63 8509 338 - limba română (luni - miercuri, între orele 17.00-20.00)

mail: zkoja@yahoo.com sârbă, română și engleză

Adresa: Bolnica Sveti Luka, Preradovićeva 12, Petrovaradin, Novi Sad, Serbia

hartă de localizare

tratamentul durerii persistente cronice

Videolink reprezintă tratamentul durerii

1.   Centrul de tratament al bolilor cronice se găsește în orașul Novi Sad, Serbia, la mai puțin de 150 km distanță de Timișoara. Calitatea tratamentului și apropierea de frontieră sunt motivele pentru care avem foarte mulți pacienți din România.

În fiecare zi avem ocazia să practicăm tratamentul bolilor persistente cronice de care pacienții noștri suferă ani în șir și cărora alte forme de tratament nu le-a fost de folos. În centrul nostru de tratament al bolilor persistente cronice sunt tratate cu succes următoarele boli:

•     

•      dureri de cap

•      nevralgia de trigemen

•      dureri de spate

•      dureri în regiunea lombară

•       hernia de disc, sciatica

•      dureri de gât

•      dureri de umăr

•      dureri în brațe

•      dureri de genunchi

•      dureri de călcâi și picior

•      nevralgie postherpetică

VIDEOLINK

Pacienții noștri sunt cel mai des supuși diagnosticii clasice unde s-a efectuat radiografia regiunii bolnave, scanare CT, EMG și rezonanța magnetică. Însă mulți dintre ei sau poate partea mare a pacienților au fost supuși unor metode de intervenție și de diagnosticare a durerii. După această diagnosticare clasică, pacienții au fost supuși unor metode de tratament clasic, precum este folosirea unor medicamente mai mult sau mai puțin moderne, apoi medicinii fizice, acupuncturii, metodelor alternative de tratament al bolilor. Unii au avut și operații chirurgicale. Ceea ce se poate vedea că aproape la nimeni dintre acești pacienți nu au fost aplicate metodele de intervenție și tratament al bolilor. Aceste metode care privesc diagnosticul și tratamentul în mare măsură se suprapun și de aceea se poate pune un semn al egalității între ele. Despre aceste metode vom vorbi mai mult într-o viitoare comunicare.

Pentru tratamentul reușit al bolilor cronice se pot identifica două fapte importante. Primul lucru  pe care trebuie să punem accentul este care structură anatomică a devenit sursă a durerii, și în al doilea rând ce se întâmplă cu această structură.

Doar atunci când se identifică din care structură anatomică începe durerea și ce se întâmplă cu ea, noi putem să constăm că vom reuși să vindecăm aproape 70-90% dintre pacienții noștri. În acest procent intră acei pacienți cărora nicio altă metodă de tratament al bolilor cronice nu le-a putut ajuta.

Principiile acestor tratamente se pot aplica la toate regiunile dureroase, din creștet până-n talpă, indiferent  dacă  este afectat umărul, gâtul, șira spinării, piciorul, șoldurile, genunchii, etc.

C      Cele mai multe dureri de obicei sunt dureri de cap, de spate, în regiunea lombară, de gât, de umăr, în brațe, de genunchi, de călcâi și picior, nevralgia de trigemen, nevralgie postherpetică,…

Toată regiunea afectată poate avea 10-20 de surse anatomice ale durerii și acestea pot fi: diferite feluri de mușhi, nervi, ligamente, încheieturi, tendoane, fascii, burse, în toate părțile corpului.

Aceste structuri anatomice pot fi supuse diferitelor procese patologice. Ele pot suferi de inflamații, presiuni, încordări, excese de efort, spasme, neuropatii și diferite mecanisme pato-fiziologice și leziuni ale acestor țesuturi.

În acestă imagine  sunt date doar câteva exemple de inflamații și încordări ale mușchilor care ar putea să fie sursa diferitelor dureri în partea umerilor și a extremităților superioare.

La fel, spasmele muschiulare pot fi izvorul durerilor în regiunea șoldurilor și a extremităților inferioare. Precum pot aceste procese patofiziologice să contribuie la aceste sindromuri dureroase, aceleași dureri pot să apară datorită diferitelor procese patologice în tendoane, nervi, încheieturi, etc. Datoria noastră este să găsim sursa acestor dureri.

Imagine:  exemple de inflamații și încordări ale mușchilor

1.     În imagine  putem să vedem sursele posibile ale durerii în regiunea șoldurilor, umărului și tălpilor.

1.     Dacă luăm de exemplu sciatica, care presupune o durere în spate și care se înșiră în partea din spate a piciorului, imediat ne gândim la hernia de disc. Întradevăr, la rezonanța magnetica pacientul poate avea hernia de disc, însă ea poate să nu fie adevărata și principala sursă a durerii.

1.      Pacientul poate avea sciatică din cauza exceselor de efort, a inflamațiilor și spasmelor mușchiului, care pot apăsa așanumitul mușchi sciatic. Și de aceea acel diagnostic numit sciatică nu ar fi foarte precis. Este necesară aplicarea metodelor clasice și a metodelor de intervenție pentru a stabili cu exactitate cauza acestor dureri de sciatică.

1.    

Precum sciatica sau lombosciatica care nu pot prezenta un diagnostic precis, durerea poate apare și atunci când e vorba de sindromul coloanei cervicale, sindromul radicular, discopatia lombară, spondiloza, scolioza, gonartroza, boli reumatice, migrene și multe alte denumiri unde diagnosticul poate arăta care regiune este afectată însă nu și care regiune este sursa durerii.

Pentru a se stabili care structură este sursa durerii, foarte importantă este discuția preliminară cu pacientul. Pentru această discuție neapărat ar trebui să se găsească timp. Ca să putem să ne informăm cu exactitate unde este depistată durerea, unde se înșiră durerea, care este sursa ei, ce tratament micșorează această durere, care medicamente sunt propuse, pacientul este supus unui interviu în legătură de caracteristicile durerii și ce provoacă aceste dureri despre care, de multe ori, pacienții nu sunt nici conștienți. Abia când suntem informați foarte bine despre starea pacientului încât avem o imagine generală despre sursa durerii, în conformitate cu aceste informații putem să interpretăm ceea ce vine după discuția cu pacientul. Aceasta este examinarea pacientului și metodele de diagnostic necesare.

1.     În urma anamnezei se aplică o analiză clasică neurologică a pacientului, însă, în dependență de regiunea afectată, există numeroase teste specifice pentru determinarea exactă a diagnosticului dar și să ne indice care este posibilul generator al durerii, care mușchi, încheietură, ligament, tendon este sursa durerii, ceea ce noi trebuie mai târziu și să demonstrăm.

1.     Pacienții sunt supuși în primul rând diagnosticii clasice. Așa cum am spus, pacientul vine la noi după mai multe metode clasice de diagnostic efectuate începând cu radiografia regiunii bolnave, scanare CT, EMG și rezonanța magnetică, și paralel cu acestea se efectuează tratamentul. Deja am amintit care sunt metodele de tratament al durerii. Însă, acești pacienți, adeseori nu sunt supuși celor mai eficace și celor mai precise metode de diagnostic al surselor durerii, mai ales acei pacienți la care  nu este clar care este sursa durerii în urma aplicării metodelor clasice. De aceea se aplică metodele de intervenție și diagnosticare a durerii. Pe de altă parte, aceste tratamente se aplică atunci când nu s-a reușit cu alte metode de tratament a pacienților înainte de tratamentul chirurgical sau pacientul nu a fost supus metodelor de-ajuns de puternice de intervenție în tratamentul durerilor cronice.

1.     Când vorbim despre procedurile de intervenție putem spune că procedurile de stabilire a diagnosticului și a terapiei în tratamentul bolilor persistente cronice, de multe ori se suprapun. Ele fac posibilă stabilirea precisă a sursei durerii, neutralizând pe rând bolile suspecte, sau se efectuează stimularea adecvată a durerii caracteristice și în acest mod să stabilește diagnosticul în cauză. După aceea sau în paralel cu aceasta putem efectua și tratamentul precis al durerii, injectând medicamente tari în structura dureroasă (mușchi, ligamente, nervi, etc.) sau efectuând alte proceduri terapeutice precum stimularea, denervarea, decompresia lor, etc.

Pentru metodele de intervenție în tratamentul bolilor persistente cronice pot spune următoarele lucruri. Acestea nu sunt blocade clasice, deoarece medicamentele de multe ori se injectează acolo unde nu trebuie. Metodele de intervenție a durerii se realizeaza întotdeauna prin examinare RTG sau prin scanare cu ultrasunete. Doar astfel se poate ajunge la țesutul dureros și abia atunci suntem sigur că am injectat medicamentele direct în sursa durerii. Aceste metode de intervenție în tratamentul bolilor se efectuează în mod ambulant și durează până la 1 oră sub anestezie locală iar pacientul imediat poate pleca acasă. Rezultatele tratamentului se observă imediat. Sunt de ajuns 1 până la 3 intervenții pentu a se ajunge la un rezultat de lungă durată. Tratamentul reușit este atins la 70-90% dintre pacienți iar noi ne străduim ca acest procent să fie și mai mare, prin urmărire continuă a bibliografiei noi, a medicamentelor, prin adoptarea unor noi metode de tratament al bolilor cronice. Aceste metode de intervenție în tratamentul durerii ar trebui să fie aplicate înainte de operație pentru ca ea să fie, pe cât este posibil, evitată. Când este vorba de hernia de disc, chiar dacă operația ei este minim invazivă, endoscopică, microscopică, etc., ea trebuie evitată. Noi reușim la 70 % din pacienți cărora le este stabilit tratamentul chirurgical să vindecăm durerea fără ca pacientul să fie supus operației cu ajutorul acestor metode de intervenție în tratamentul durerii.

În imagine avem un exemplu de metodă de intervenție prin examinare RTG. Aceasta se realizează în sala de operații unde radiografia poate arăta în detalii structura osoasă iar radiografia se poate realiza simultan cu intervențiile din unghiuri diferite.

Mai departe, aici avem  una dintre procedurile de intervenție în tratamentul bolilor în șira spinării care se urmărește folosind radiografia.

La fel, metodele de intervenții în tratamentul bolilor pot fi efectuate și prin scanare cu ultrasunete.

Examinarea cu ultrasunete este un mijloc eficace prin care se stabilește  care structură este sursa durerii, unde se găsește această structură și la fel se poate urmări drumul care parcurge acul, așa cum arată săgeata, sau a altui instrument care ajunge până la această structură și injectează direct în ea medicamentul.

Cu siguranță că astfel de procedură de intervenții se poate efectua pe toată suprafața corpului adică în fiecare regiune dureroasă.

La

La

La sfârșit aș trage câteva concluzii. Este foarte important ca tratamentul durerii cronice să fie cu succes, să se determine de unde vine această durere, din care structură anatomică și ce se întâmplă cu această structură anatomică. Ca să reușim acest lucru, mai întâi este necesară conversația cu pacientul, examinarea în detalii a pacientului, în dependență de regiunea dureroasă și de sursele suspecte ale durerii. După aceea începe tratamentul prin metodele de intervenție în diagnosticarea durerii. Atunci când nu ajută tratamentul clasic al durerilor, este necesară aplicarea procedurilor de intervenție în tratamentul durerii. Ele trebuie aplicate întotdeauna înainte de intervențiile chirurgicale. Prin acest tip de terapie, după 1-3 proceduri, rezultatele se pot observa la 70-90% de pacienți la care nu a reușit nicio altă metodă de tratament al bolilor persistente cronice. Nu trebuie uitate nici efectele financiare în ceea ce privește acest tratament al bolilor. La fel, acest tratament este mai ieftin decât tratamentele fizicale în mediile balneare dar și în comparație cu tratamentele chirurgicale.